Ce este stresul? Despre stres si adaptare

Cu toții trecem prin situații stresante, prin evenimente care ne pot influența stările psihice și stilul de viață în general. Aceste evenimente, cum ar fi războaiele, cutremurele, accidentele, pandemiile, se pot întinde pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp și pot determina modificări majore în persoanele implicate. Altele pot fi modificări minore dacă le privim pe o scală largă, dar pot avea un impact semnificativ asupra unui individ cum ar fi mutarea într-un oraș nou, pierderea locului de muncă, pierderea unui membru al familiei, divorțul, etc. Chiar și problemele zilnice care privesc traficul, pierderea telefonului, cearta cu o persoană apropiată pot fi resimțite ca surse de stres.

Evenimente cu impact major sau mediu sunt o provocare pentru mecanismele de adaptare și uneori determină reevaluări ale stilului de viață și modificări profunde. Persoana resimte o suferință asociată traumei și factorilor de stres pe care trebuie să le gestioneze conform propriilor mecanismelor de adaptare.

Tulburarea de stres posttraumatic, tulburarea acută de stres și tulburările de adaptare sunt asociate cu trăirea unor evenimente traumatice de o intensitate extremă și determină o perturbare semnificativă în sfera socială, profesională sau familială. Ele se asociază cu un risc de suicid crescut și afectează, în egală măsură, copii și adulți, bărbați și femei, indiferent de nivelul de educație sau socio-economic.

Printre reacțiile psihice cele mai frecvent întâlnite în cazul acestor tulburări, sunt menționate următoarele:

- anxietatea,

- furia / agresivitatea,

- apatia / depresia,

- convingeri negative persistente

- interpretări distorsionate.

- scăderea a interesului față de sine, față de cei apropiați și de evenimente importante,

- dificultăți de concentrare,

- tulburări în plan alimentar,

- tulburări ale somnului,

- consum  de alcool și droguri.

Această paletă extrem de variată a perturbărilor produce alterări semnificative ale calității vieții persoanei.

Și în plan fiziologic reacțiile pot fi extreme, întrucât sunt cunoscute efectele directe negative ale factorilor stresori asupra sănătății fizice prin scăderea capacității sistemului imunitar de a lupta împotriva bolilor. Astfel, un om supus unui stres intens va fi mai susceptibil de a suferi afecțiuni diverse în plan fiziologic, de la banale viroze la afecțiuni cardiace.

Mecanismele prin care o persoană încearcă să facă față situațiilor stresante sunt mecanisme de adaptare la stres sau de coping.

În literatura de specialitate, încă din 1984, Lazarus și Folkman au făcut distincție între:

- controlul centrat pe problemă și

- controlul centrat pe emoție.

Ambele tipuri pot fi implicate în confruntarea cu o situație dificilă și pot avea rezultate pozitive. În acest caz considerăm că strategia a fost adaptativă.

Exemple de strategii adaptative:

- identificarea de strategii pentru rezolvarea problemei,

- implementarea soluției optime,

- reeavaluarea situației prin schimbarea perspectivei,

- întâlnirile cu prietenii, familia,

- angajarea în exerciții fizice,

- tehnici de relaxare, etc.

Strategiile dezadaptative determinate de situația de viață stresantă sau generatoare de traumă determină un disconfort psihologic și un comportament orientat către consumul de droguri, de alcool, agresivitate sau pasivitate exacerbate, tulburări de somn, de alimentație, stări de neliniște, depresie, etc.

Prin intervenții specifice de ordin terapeutic aceste strategii dezadaptative pot fi identificate și înlăturate.

Scopul terapiei este vindecarea și atingerea potențialului maxim din fiecare.

De ce să mergi la psiholog?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *